Muzeul etnografic din Mirăslău a luat fiinţă în anul 2006  şi funcţionează în incinta Primăriei din Mirăslău. Acest muzeu ilustrează cultura materială a populaţiei româneşti, maghiare şi al altor naţionalităţi din comuna Mirăslău  care scoate în evidenţă istoria, tradiţia şi obiceiurile acestei zone .
Pentru început dispune de aproximativ 150 de piese muzeistice aflate în colecţie. Acestea sunt obiecte legate de principalele ocupaţii ale populaţiei regiunii (agricultură, păstorit, viticultura, obiecte de uz casnic, diverse meşteşuguri şi piese reprezentative pentru arta populară).           
Portul popular românesc din comuna Mirăslău, reflectă întru totul caracterul etnic românesc al sătenilor – cu mici deosebiri pentru satele Cicău, Lopadea Veche şi Ormeniş. Portul popular este strâns legat de cele mai importante ceremoniale şi obiceiuri din viaţa satului, a fost secole de-a rândul, purtătorul şi păstrătorul unor vechi tradiţii în care se respectau trecutul şi concepţia colectivă cu privire la starea socială, etnie, vârstă, sex al sătenilor .
În satele Mirăslău şi Decea comunitatea este mixtă, iar portul popular şi tradiţiile aparţin şi etniei maghiare cu specificul lor.
Portul popular femeiesc la români este alcătuit din urmatorele componente: ie, pieptar, poale, păsturi (faţă – spate ), năframă, papuci negri.
Portul popular bărbătesc la români – este mai sobru decât cel femeiesc şi se compune din următoarele piese: chemeşă, pieptar, laibăr, curea, cioreci, sau pantaloni albi (ţesuţi), încălţăminte, colop şi şapcă.
Portul popular maghiar este întâlnit în satele  Mirăslău şi Decea, unde o mare parte din locuitori sunt de naţionalitate maghiară, păstrând tradiţia şi portul popular,  elemente ce-i reprezintă de-a lungul timpului.
Portul popular maghiar femeiesc – se compune din urmatoarele piese: ie, pieptăruţ roşu, poale scurte, sorţ roşu, bonetă pe cap, cizme lungi negre.
Portul popular maghiar bărbătesc – se compune din: cămaşă, pieptăruţ, pantaloni alb din postav (strânşi pe picior ), cizme negre lungi, pălărie neagră.  
Cele mai vechi piese de mobilier sunt laiţa  - confecţionată dintr-o bucată de lemn fixată direct pe perete. Cu timpul, începând din secolul al XI-lea, laiţa a suferit modificări fiind folosită ca pat de dormit. Mai târziu acest mobilier a fost înlocuit cu bănci cu spătar si cu puic, care se putea trage si transforma în pat.
Patul, ca mobilier cu formă specifică, apare târziu în locuinţele tărăneşti, era compus dintr-un cadru de scândură , cu două căpătaie, salteaua de atunci se numea surdeu umplut cu paie sau otavă.
Masa era ]naltă de formă pătrată sau dreptunghiulară cu 4 picioare sau tălpi aşezate drept sau în cruce. Sub ea se păstrau găleata (veadra) şi lingura pentru băut apă .
Lada de zestre – era piesa cea mai frumoasă din mobilierul casei tărăneşti şi era confecţionată din lemn de brad. Aveau o ornamentaţie simplă, câteva figuri geometrice şi un colorit de obicei maroniu.  Era poate, cea mai reprezentativă piesă de interior tărănesc din acea vreme, având în vedere valoarea şi consistenţa sa.

GALERIE FOTO:

  • etno-miraslau1
  • etno-miraslau2
  • etno-miraslau3
  • etno-miraslau4
  • etno-miraslau5
  • etno-miraslau6
  • etno-miraslau7
  • etno-miraslau8
  • etno-miraslau9

LOCATIE:

Rate this item
(0 votes)

Informaţii şi contact beneficiar proiect

Proiectul este amplasat în Regiunea Centru, judeţul Alba, Comuna Miraslău, sat Mirăslău, Strada Principală, nr.283.

*
 

Beneficiar proiect

Comuna Mirăslău
sat Mirăslău, Strada Principală, nr.283.
Tel./Fax 0258 879 001
E-mail: primaria.miraslau@yahoo.com

 

Responsive design

Acest website dispune de capacitatea de a se adapta la diferite rezoluţii şi dispozitive pe care este afişat (PC-uri, laptopuri, tablete, smartphones etc), fără a suferi degradări majore.

 

Partener media

Pentru informații despre alte Programe desfășurate sub egida Uniunii Europene în România, cât şi pentru informaţii detaliate privind procesul de aderare al României la Uniunea Europeană, puteţi să vizitaţi pagina de internet a Reprezentanţei Comisiei Europene în România.
Acest site nu reprezintă poziţia oficială a Comisiei Europene. Întreaga responsabilitate referitoare la corectitudinea şi coerenţa acestor informaţii aparţine persoanelor care au iniţiat pagina web.
Toate informaţiile privind Programul Național de Dezvoltare Rurală furnizate prin acest site sunt distribuite GRATUIT şi nu sunt destinate comercializării.