Bine ați venit la Scribd!

De arzător de grăsime de tunină

Abia in seeolul al XV-lea, Portughezii cei chntai au pornit alatorii de-a-lungul coastei apusene a Africei de Nord, filra poata insa sA patrundá in in- terior. Piitrunderea dinspre partile nordice a fose stin- jenitá, de Sahara imparátia tacerii". Pátrunderea dins- pre miirile care-i fac ocol, a fost deasemeni ingreniata, din pricina înffjerli coastelor.

Astfel, uírmul aptiscan este plin e nisip sau de stânci pe cea ma mare intin- dere.

de arzător de grăsime de tunină

In rezumat, cercetarea continentului african se pre- zintà deci astfel : Fenicienii au fost singurii, care in an- tichitate, au ocolit continentul de de arzător de grăsime de tunină imprejur, dela ra-! Ara la arms pornind din marea Rosie si intorcandu-se prin.

Gibraltar, fad. In fine, Romanii s'au intins mai mult in longitudine, dela ormurile atlantice pan in India, tara rnirodeni- ilor"; spre Nord, insa, ei se opriser4 la padurile Germa- pierde în greutate în 8 săptămâni repede, iar spre Sud, la pustiul fierbinte al Saharei.

A trebuit sa se mai depene inca de am, ea cerceia-- rile asupra Africei sá ja un avant necunoscut; anume, In secolul al XII-lea, un negustor venetian, Marco Polo, ajunge Oda la curtea imparatului Chinei, unde a rrtmas douzeci de ani.

In acsest timp, apar insa, Turcii care cuceresc Asia www. Mind in acest chip vechiul drum. Aeum trebuia sa se caute alt drum nou, iar italienii putean ie5i din Mediterana impotriva curentnlui dela Gibraltar, Francezii i Englezii fiind, pe atunci.

A§a dar.

Intradevar, ei pornesc in cautarea acestei notti cal pe apa. In fine.

  • Africa - Continentul Negru
  • Pierde greutatea pentru a se căsători

Descoperirea, cercetarea §i. Astfel, o intreaga armaa de explo- ratori se straldueste. O lume ferecati prin margini semete Africa este un continent de trei ori mai mare deck Europa peste Africa este greu de pAfruns, fapt pentru care a trait vreme indelungata departe de restul lumii.

Cu toa te a- cestea, varietatea resursdor sale a atras pe Europeni. Ca urmare, ea a Onus un linut de colonizare, fiind im- 6 www. Calea spre India pela Cap. Sub de arzător de grăsime de tunină politice impuse de Europa, exitii o deosebire infra Africa alba Africa de Nord populata de Berbera i Arabii de rasa alba i intre Africa neagra Ifrica centra1k". Privind relieful african pe o harta observant usor peste tot interiorul continentului se desfasoara un pocli.

Dar, de jur imprejur, podisul inalfà cu mult mai mult uneori marginea sa atinge 1. Aceasta margine semea- Ok rareori permite sa se infiripeze eke o suvitilrie am- pie intre munte i coasta.

Ion D. Rosca - Africa, Continent Negru

Deoarece-muntele vine chiar pânii in prag de mare, acostarea vapoarelor langa farm este cu neputintà. In general, coastele. Africei sunt pujin articulate, nefiind porturi naturale.

de arzător de grăsime de tunină

In nici o parte a pla- netei nu se afla vreun continent cu tarmurile ath de primejdioase si mai de arzător de grăsime de tunină de oaspeti ea Africa. Lungimea coastelor africane trece de Cele douI Afriel Infatisarea continentului african, cu toata, unitatea sa aparentA, privita, mai adânc, ne desvilluie dour] chipuri deosebite : o ,Afria neagra si o Africa, alba", Intrade- var, privind pe o harta chipul Africei, poti s desprinzi usor marea sa lätire in p4rtile nordice i ingustime in cele suJice.

Daca mai adaoga,m apoi, faptul cä acest dualism geo- grafic se rega3este deopotriv4 deacurmezisul intregei e- volutii istorice, aceasta ne ajuth s desprindem doua Africii cu totul deosebite : Africa neagra si Africa alba. Aceasta despArtire nu este numai simpla vorbA, ci ede inscrisa pe fata solului si se resimnte i in aerul african. In acest fragment de Europa pe care o niinlim Africa Mica" sau ,Moghreb", adic insula Oc- cidentului" islamul insu§i la o infiiti§are aparto. Apoi, 'aril a vorbi de cetatile neo-franceze, ca' Alger sau Casa- b'anca, intreaga viata de arzător de grăsime de tunină o poezie care ne este cu- n.

In Africa troplcalrt. Fecare dintre aceste bloeuri africane" are o infati- sare intern5, care-i dà unitatea sa particularà: pentru Africa a1bà aceasta se datoreste deosebirei dintre ceta- tea rnediterana i tribul nomad, a ciiror lupta a um- plut intreaga istorie d'ola Cairo la Maroc; pentru Africa neagrii, civilizatia oraseana este cea care a o oarecare uniformitate tuturor societAtilor indigene, dela Senegal la Zambezi.

Kraal-urile zuluse i colibele indigenilor 'Bassutos.

de arzător de grăsime de tunină

Lumea neagrrh africana a suferit o mic§orare a intinde- rii ei de altadata, trebuind sà cedeze meleagurile ei marilor nomazi, mai razboinici j mai organizati. In tot lungul paralelei de 15 gr. Astfel, Africa p5streazil, pe deasupra oricarei fron- liere politice, deciziunile fundamentale ale naturei fizice si ale geografiei sale etnice: Africa alhí corespun- de deci ca partea nordieli: Africa de Nord sau Moghreb, desertul Sahara, Tripolitania j Egipt.

Africa neagriI cu- prinde restul african: Africa Occidentalii, Africa cen- tralg. CongoAfrica australii, Africa orientalä si Ma- dagascar. Cel mai insemnat furnizor qi client al Europei Cu toaià izolarea sa, Africa a atras pe caloni.

Prin aceasta ea a ajans in scurtil -vreme unul din- tre principali furnizori ai Europei i in acelas timp. Africa poseifil in suprinsul s'Au mai toate formele de si de florá. Productiile solului sunt, deasemeni, foarte variate: recoltele unei emisfere alternand cui cele ale celeilalte, iarna emisferei sudice coinciziind ii vara cmisferei nord ice.

De tele douà pgrti ale ecuaiorului, munai acest continent, ne prezint6 dourt game de zone climatice, 'vegctale, ani- de arzător de grăsime de tunină si umanc, de o uimitoare simetrie. Numai Africa produce sau poate sA produca bate ce- realele, fructele i bate milrfurile coloniale: vanilie, ceai, cafea, cacao, trestie de zahar, arachide, etc: mate- riile prime necesare diferitelor industrii: bumbac, 10 www. Tot ea pesedil mai toate mine- ralele utile J Fier, ararna, plumb, cositor, efe.

Coinbusti- btle petroliingrminte fosfati fiind in de arzător de grăsime de tunină timp primul produciltor din lume pentru aur diamant.

Indigenul african nu reprezinta un concurent pentru european, Negrii din Africa nefciincl niei-o dovadil de pentru a concura sau a combate pe noul in- irus. Numai Arabii ar putea fi adversari seriosi. Niei un popor african nu poate deci sil fie comparat cu cel al Japoneziler sau al Ifinclusilor. Europa are nevoie de Africa pentru a se aproviziona, acest continent putindu-i furniza materiile prime in- dustriale j marfurile coloniale care-i sunt indispensa- Europa industrial a are, la andul su, nevoie de Africa pentru a-i vinde produsele sale.

PAtrunderea economica a Afrieei Continentul ne- gru", de cAtre Europa, a fost infaptuita, in primul rand de Portughezi. Prima colonizare portugheza s'a sprijinit, indeosebi, pe sclavaj. Pana catre sfirsitul secolului al XVII I-lea, par trunderea religioasa fAcuta intr'un scop de conversiune, n'a adus nici o imbunAtatire 9onditiunilor de vieara' a indigenilor.

Coloniile portugheze, au ramas vreme indelungatil mai o expresiune a expansiunei credintei religioase, ascunzand operatiile cornea-dale. TurburArile politice constante, ale unei metropole ne- stabile, n'au alcatuit fapte care sa inlesneasesa' desvolta- rea acestor colonii portugheze, care au vegetat vreme indelungata sub apasarea colonilor metili si a indigeni- lor convertiti.

Portughezii au recurs atunei la o incercare, care nu era, de aide', decat o marturisire a slabiciunii: Portugalia cedeaza Mozambicul de arzător de grăsime de tunină arena 12 www.

Mast procedeu, lucrativ fr indoialg. Republica portughezg. Actul prevedea este drept cateva dispozifiuni relative la indigeni. Intre se specifica: colonizarea domeniilor de peste mare si ci- vilizarea populafiilor indigene, prin exercitarea influen- fei morale ce-i revenea metropolei, ca urmare p. Inteun cuvânt, din acest document, se degaiii, deci a- ee,easi tend:ntge o predominare a expansiunei metropo- lei sub de arzător de grăsime de tunină misiunilor, in scopuri economice.

A doua colunizare; Continentul negru o piafa pentru märfurile engleza In fine, Spania, promotoarea marilor descoperiri geo- grafice, care aveau sg lgrgeascg orizontul inchis al M- ina vechi, n'a ocupat un loc prea insemnat in domeniul Continentului negru".

Africa - Continentul Negru

Duà ne g. Cu toate ca se spune des. Aceastà slabiciune s'a datorit nu atilt lipsei de geniu sau do resurse natural°, ci numai dezinteresgrii fart de www. De altfel, Spania fiind prea mult ocupata cu politica sa in- terioara s'a gasit la un moment dat in situatia de a nu mai putea actiona miscarca, sa de expansitme. Sprijinindu-se prea mult pe laurii primei sale expan- siuni, n'a obscrvat cum dupa invingerea Invincibi- le Armada" din eeturile Nordului se inalta put:Tea rnaritiing, a Albionului, care Ii urmarea pas cit pas ex- pa nsiunea.

Actiunea colonizatoare a kngliei s'a deosebit cu totul de cea portuglieza. Intradevar, ceeace domina in gandi- rea colonizatoarei briitanica, este una dintre cele mai arzätoare tendinfe nationale si imperialiste. Expansiunea coloniala n'are dupa coneeptia Albio- nului deck un scop unic: s furnizeze materii prime uzinelor englez,e, coloniile alcatuind, la rindul lor, un element constant de cosumafie a de arzător de grăsime de tunină trimise de acestea, contribuind prin toate midloacele pentru prospo- rarea industrieL comertului i marinei eimreciale a Ma- rei Spre atinge scopurile sale, Anglia a incercat ne- ntimarate formule.

In primul rand, ea a lasat grija de a coloniza neste pamânturi noui pe seama compani- ilor hotairite prin mandat regal. Aceste companii fost inzestrate cu putcri depline: administran eoloniile, tra- tan ca sefii indigeni in numele regelto, bateau mnnede, fAceatt justifie, in totul se itrmairea o imbunatatire a soartei indigenilot, dar si inlesneau cAt mai mult patrun- derea produselor engleze.

Cobonii englezi sunt tofi negustori. A tutafi intr'o mare inasura de guvern, ei si-au indreptat sfortàrile numai scopul de a-i marl cifra afacerilor si a beneficiilor.

Tn- teadevar, Anglia, ark in metropola, cat kd in colonii, s'a aratat totdeanna ca un mare popor de negustori. Aeest fapt explicá de ce ea n'a clutat niciodaiä. Forma guvernmintului prin organismul uniii protec- torat pasiv, Ii place infinit mai mult Angliei, deal guvernamAnt direct.

Grija de ciipetenie a Angliei a fost, in primul rand. Intr'un cuvant, indigenul sA, ajungii, un bun client si un bun consumator. Englezii au construit Càj minunate, porturi bine inzes- trate si druirturi de fier confortabile frirA, nici un ames- tec Cu strilinii indigenii.

Englezul nu Sc socoteste niciodatil cà traeste la un alt popor; el tráete, 'jute° Anglie prelungitr, infAptu- indu-si imbogiltirea sa, Insà In cea mai complectii.

de arzător de grăsime de tunină

O astfel de politica nit putea sil reuseasca insä deck la popoare supuse, care nu cunosteau evolutiile sociale, trAind in dep'Arfari si in necunostint de fapte. Acesta a fost cazul cu Africa g care explicii succesul secular al Englezilor in Extremul Orient. Extremul Orient, care a fost mai mult de un secol ma- rea piata, baza puterii Angliei, a manifestat, in ultimull timp.

Egiptenii, cei dintAi. De acitua se poate spune cà in locul unui Orient adormir se seazá Orientul care se desteaptr. Belgienii, la sosirea lor in Congo, sub masca i anoni- matul socieatilor concesionare, au trecut totul prin foc sange, sub falsul pretext al.

Acest regim a starnit in lume o miscare de dezaprobare.